Despre fose - Modele si principii de functionare

Fosa septică este o structura de canalizare autonomă concepută pentru stocarea deseurilor menajere. Fosele septice vin într-o varietate de dimensiuni și materiale. Pot fi cu o singură cameră sau cu mai multe camere. Designul unei fose septice depinde de funcționalitate, dar toate sunt concepute pentru a trata deșeurile lichide și solide cât mai eficient posibil. 

Fosele septice  sunt clasificate în funcție de materialele din care sunt realizate:
 
Fose septice din beton sau beton armat. Dezavantajul unor astfel de sisteme este greutatea mare și dificultatea instalarii in parametrii optimi. De asemenea, structurile din beton sunt predispuse la distrugere și scurgeri, neoferind o eliminare fiabilă a deșeurilor.

Fose septice din metal. O astfel de fosă septică cântărește aproximativ la fel cu cea de beton. Pentru a o instala, veți avea nevoie de echipamente speciale. Mai mult, oțelul sau metalul sunt predispuse la atacuri corozive și la rugină, iar rezervorul în sine se umple rapid și este greu de curățat;

Fose septice din fibra de sticla. Astfel de instalații sunt durabile, fiabile și rezistente la efectele corozive dăunătoare. Cu toate acestea, au un mic dezavantaj - costul lor este mult mai mare decât al celor din alte tipuri de materiale; 

Fose septice din plastic. Sunt fabricate din polipropilenă sau polietilenă. Se caracterizează prin greutate relativ mică, ceea ce simplifică foarte mult procesul de instalare, chiar si in locuri greu accesibile. Nu sunt supuse coroziunii, sunt ecologice si durabile, avand o durata de viata de pana la 50 de ani. Majoritatea au dispozitiv de aerare. Aeratorul permite crearea unui mediu favorabil pentru microorganismele aerobe, care curăță perfect toate scurgerile, crescând debitul fosei septice.

 

Solutia ideala : fosele septice din polipropilena, cu trei compartimente

În astfel de fose septice, deșeurile reziduale sunt purificate printr-o metodă mecanică, anaerobă și aerobă. Astfel, în primul compartiment au loc procesele de decantare a materiei solide (prin gravitație – rezultând un strat de nămol pe fundul bazinului) și de separare a grăsimilor prin flotatie (acestea fiind mai ușoare decât apa se ridică la suprafață formând un strat de spumă). Tot în primul compartiment are loc și procesul de fermentație anaerobă a nămolului sedimentat (acesta prin mineralizare își reduce considerabil volumul) precum și procesul de degradare anaeroba a substanței organice cu ajutorul bacteriilor prezente în apa uzată. 

Din primul compartiment apa (decantată primar) trece în decantorul secundar (decantor Imhoff). Datorită poziționării acestuia și datorită sistemului Imhoff de trecere a apei se realizează o a doua decantare a apei având ca rezultat o sedimentare cât mai eficientă a materiei solide. 

Apa deja decantată primar și secundar trece în al treilea compartiment de clarifiere/limpezire de unde este eliminată în drenaj unde au loc procesele de descompunere aerobă a substanței organice cu ajutorul bacteriilor prezente în sol.

 
Cateva reguli de instalare a unei fose septice:
 
• pentru ca fosa să fie eficientă și sigură pentru mediul înconjurător, instalarea trebuie efectuată de persoane cu experiență în domeniu;

• instalarea fosei trebuie efectuată cât mai aproape de casă, distantă minimă fiind de 3-5 metrii;

• se recomandă ca traseul către fosa septică să fie cât mai drept;

• nivelul apei subterane la locul de instalare al fosei septice nu trebuie să fie ridicat;

• panta conductei de canalizare ar trebui să fie de 3 centimetri la 1 metru. De ex daca distanta la fosa este de 5m, panta va fi de 15 centimetri;

• fosa trebuie îngropata la o adâncime de aproximativ un 1-1.5m, în timp ce capacul care acoperă trapa superioară ar trebui să rămână la suprafață. Pentru a preveni înghețarea canalizării, capacul este echipat cu izolație termică;

• trebuie urmarit ca dupa acoperirea fosei cu pamant si tasare, sa se pastreze un damb, cu inaltime de 3- 5 cm, pentru a se impiedica colectarea apei de ploaie;